când bunăvoința este mai bună decât dragostea: sensul „Metta.”

fotografie de Peter Hershey.Ajaan Fuang, profesorul meu de meditație, a descoperit odată că un șarpe s-a mutat în camera lui. De fiecare dată când intra pe ușă, o vedea alunecând într-un spațiu îngust în spatele unui dulap de depozitare. Și chiar dacă a încercat să lase ușa camerei deschisă în timpul zilei, șarpele nu era dispus să plece. Deci, timp de trei zile au trăit împreună. El a fost foarte atent să nu sperii șarpele sau să-l facă să se simtă amenințat de prezența sa. Dar, în cele din urmă, în seara celei de-a treia zile, în timp ce stătea în meditație, s-a adresat șarpelui în liniște în mintea lui.

el a spus, „Uite, nu e că nu-mi place de tine. Nu am sentimente rele pentru tine. Dar mintea noastră lucrează în moduri diferite. Ar fi foarte ușor să existe o neînțelegere între noi. Acum, există o mulțime de locuri în pădure unde poți trăi fără neliniștea de a trăi cu mine.”Și în timp ce stătea acolo răspândind gândurile lui metta către șarpe, șarpele a plecat.

când Ajaan Fuang mi-a spus prima dată această poveste, m-a făcut să mă opresc și să-mi reconsider înțelegerea a ceea ce este metta. Metta este o dorință de fericire—de fericire adevărată-și Buddha spune să dezvoltăm această dorință pentru noi înșine și pentru toți ceilalți: „cu metta pentru întregul cosmos, cultivați o inimă nelimitată.”

Metta nu este neapărat o atitudine de bunătate iubitoare. Este mai mult o atitudine de bunăvoință—dorind cealaltă persoană bine, dar realizând că adevărata fericire este ceva ce în cele din urmă fiecare dintre noi va trebui să găsească pentru el sau ea.

dar care este calitatea inimii care ar trebui să meargă împreună cu această dorință? Mulți oameni o definesc ca „bunătate iubitoare”, ceea ce implică dorința de a fi acolo pentru alți oameni: să-i prețuim, să le oferim intimitate, îngrijire și protecție. Ideea de a simți dragoste pentru toată lumea sună foarte nobilă și satisfăcătoare din punct de vedere emoțional. Dar când te oprești cu adevărat să te gândești la toate ființele din cosmos, există o mulțime dintre ele care — ca șarpele — ar reacționa la bunătatea ta iubitoare cu suspiciune și frică. În loc să-ți dorească dragostea, ar prefera să fie lăsați în pace. Alții ar putea încerca să profite nedrept de bunătatea ta iubitoare, citind-o ca un semn fie al slăbiciunii tale, fie al susținerii tale pentru orice vor să facă. În nici unul dintre aceste cazuri dragostea ta nu ar duce la adevărata fericire a cuiva. Sunteți lăsați să vă întrebați dacă instrucțiunile lui Buddha despre metta universală sunt cu adevărat realiste sau înțelepte.dar, așa cum am învățat din întâlnirea lui Ajaan Fuang cu șarpele, metta nu este neapărat o atitudine de bunătate iubitoare. Este mai mult o atitudine de bunăvoință—dorindu-i bine celeilalte persoane, dar realizând că adevărata fericire este ceva ce în cele din urmă fiecare dintre noi va trebui să găsească pentru el sau ea însăși și, uneori, cel mai ușor atunci când mergem pe căile noastre separate.

această înțelegere a metta este confirmată în Canonul Pali, cea mai veche înregistrare a învățăturilor lui Buddha, în primul rând în cuvântul însuși. Limba Pali are un alt cuvânt pentru dragoste-pema-întrucât metta este legată de cuvântul mitta, sau prieten. Universal metta este prietenie pentru toți. Faptul că această prietenie echivalează cu bunăvoința este arătat în cele patru pasaje din Canon în care Buddha recomandă fraze de reținut pentru a dezvolta gânduri despre metta. Aceste fraze oferă cel mai clar ghid al său nu numai pentru calitatea inimii care stă la baza metta, ci și pentru înțelegerea fericirii care explică de ce este înțelept și realist să dezvolți metta pentru toți.

primul set de fraze vine într-un pasaj în care Buddha recomandă gânduri pentru a contracara rea voință. Aceste fraze sunt scandate zilnic în comunitățile budiste din întreaga lume: „fie ca aceste ființe—libere de animozitate, libere de opresiune și libere de necazuri—să aibă grijă de ele însele cu ușurință.”

observați ultima afirmație: „fie ca ei să aibă grijă de ei înșiși cu ușurință.”Nu spui că vei fi acolo pentru toate ființele tot timpul. Și majoritatea ființelor ar fi mai fericite știind că ar putea depinde de ele însele, mai degrabă decât să depindă de ceilalți. Am auzit odată un profesor de Dharma spunând că nu ar vrea să trăiască într—o lume în care nu există suferință pentru că atunci nu ar putea să-și exprime compasiunea-ceea ce, dacă te gândești la asta, este o dorință extrem de egoistă. El are nevoie de alte persoane să sufere astfel încât el poate simți bine despre exprimarea compasiunii Sale? O atitudine mai bună ar fi: „fie ca toate ființele să fie fericite. Fie ca ei să poată avea grijă de ei înșiși cu ușurință.”În acest fel pot avea fericirea independenței și a încrederii în sine.

Un alt set de fraze metta este în Karaniya Metta Sutta. Ei încep cu o simplă dorință de fericire:

fericiți, în repaus,
fie ca toate ființele să fie fericite la inimă.
orice fiinte ar fi,
slabe sau puternice, fara exceptie,
lungi, mari,
mijlocii, scurte,
subtile, flagrante,
vazute& nevazute,
aproape& departe,
nascute& căutarea nașterii:
fie ca toate ființele să fie fericite la inimă.

dar apoi continuă cu dorința ca toate ființele să evite cauzele care le-ar duce la nefericire:

nimeni să nu înșele pe altul
sau să disprețuiască pe cineva oriunde,
sau prin furie sau rezistență
doresc ca altul să sufere.

repetând aceste fraze, îți dorești nu numai ca ființele să fie fericite, ci și să evite acțiunile care ar duce la karma rea, la propria lor nefericire. Îți dai seama că fericirea trebuie să depindă de acțiune: Pentru ca oamenii să găsească adevărata fericire, trebuie să înțeleagă cauzele fericirii și să acționeze asupra lor. De asemenea, trebuie să înțeleagă că adevărata fericire este inofensivă. Dacă depinde de ceva care dăunează altora, nu va dura: cei care sunt răniți vor face cu siguranță tot ce pot pentru a distruge acea fericire. Și apoi există calitatea simplă a simpatiei: dacă vezi pe cineva suferind, este dureros. Dacă aveți vreo sensibilitate, este greu să vă simțiți fericiți când știți că acea fericire provoacă suferință altora.deci, din nou, când vă exprimați bunăvoința, nu spuneți că veți fi acolo pentru ei tot timpul. Sperați că oamenii vor înțelege cum să găsească fericirea și să fie acolo pentru ei înșiși.

într-o continuare a acestui post, Thanissaro Bhikkhu discută despre modul în care actul de a vă proteja bunăvoința este cel mai eficient în protejarea dvs. și a lumii din jurul vostru.