un „atac de astm” este, de asemenea, denumit o „exacerbare acută” a astmului și este o apariție bruscă și rapidă a simptomelor astmului. În timpul unei exacerbări acute, există o constricție și un spasm al mușchilor din pereții tuburilor bronșice, ceea ce duce la îngustarea tubului bronșic care împiedică fluxul de aer către plămâni. În plus, există o inflamație a mucoasei tuburilor bronșice și o creștere a secreției de mucus în tuburi.
simptomele unei exacerbări acute a astmului pot include senzație de strângere sau greutate în piept, respirație șuierătoare, tuse și / sau dificultăți de respirație. Unii indivizi astmatici descriu sentimentul ca și cum ar fi forțați să respire printr-o paie îngustă. Aceste episoade sunt, de obicei, însoțite și de anxietate și teamă considerabile.
respirația poate deveni superficială și rapidă în cazurile severe. Munca crescută a respirației poate fi asociată cu transpirația. Spațiile dintre oasele gulerului, între coaste și sub osul toracic (adică., stern) poate deveni scufundat sau retras. În cazuri extreme, buzele, degetele și/sau degetele de la picioare pot deveni albastre din cauza unui aport inadecvat de oxigen.
o exacerbare a astmului este o situație care poate pune viața în pericol. Prin urmare, este foarte important ca o exacerbare a astmului să fie tratată prompt și agresiv. Se estimează că între 3.000 și 3.500 de persoane mor în fiecare an în Statele Unite din cauza astmului sever. Utilizarea unui medicament bronhodilatator de salvare cu acțiune rapidă (de ex., Albuterol, Proventil, Ventolin, ProAir, Xopenex) printr-un aparat inhalator sau nebulizator pentru a deschide tuburile bronșice împreună cu solicitarea unui ajutor medical urgent este esențială în cazurile de exacerbare severă a astmului.
în unele cazuri, există factori declanșatori identificabili pentru atacurile de astm, cum ar fi expunerea la un alergen cunoscut (de exemplu, acarieni de praf, mucegaiuri, animale de companie, polen, gândaci de bucătărie), iritanți (de exemplu, aer rece, fum de țigară, poluarea aerului, mirosuri puternice, expuneri chimice) și/sau infecții (de exemplu, în special infecții virale). În aceste cazuri, evitarea expunerii la factorii declanșatori cunoscuți este esențială pentru a ajuta la prevenirea exacerbărilor acute ale astmului.