John Laurens

„sunt John Laurens în locul de a fi!”- John Laurens în Aaron Burr, Domnule

John Laurens este un bun prieten al lui Alexander Hamilton. A fost interpretat de Anthony Ramos în producția de pe Broadway a Hamilton.

Biografie

Actul 1

sassy Laurens îl întâlnește pe Hamilton în „Aaron Burr, Domnule”, în timp ce se afla la New York cu prietenii săi, ucenicul croitorului Hercules Mulligan și un francez snarky, Le Marquis de Lafayette. Cei doi se leagă aproape instantaneu, iar Hamilton afirmă în „My Shot” că „îi place mult lui Laurens. Laurens își încurajează prietenii să ia inima și să aibă încredere în revoluție („povestea din seara asta”). În” Right Hand Man”, Laurens, Hamilton, Lafayette și Mulligan fură tunurile Britanice, iar Hamilton devine Secretarul Washingtonului. Laurens își însoțește Regimentul și Hamilton la o minge, unde Hamilton își întâlnește viitoarea soție Eliza („o minge de iarnă”). Laurens este cel mai bun om de la nunta lui Hamilton și îl tachinează cu bunăvoință după aceea pentru a se stabili în cele din urmă, o clipă la natura cochetă a lui Hamilton. Laurens îl întreabă apoi nu atât de subtil pe Aaron Burr despre iubitul său („povestea din această seară (Reprise)”).

în numărul de deschidere al piesei, oamenii care i-au afectat cel mai mult viața lui Hamilton i-au înmânat geanta și haina. Cei doi au fost Eliza Hamilton și John Laurens.

în „Stay Alive”, Laurens se înfurie pe cuvintele puternice ale noului general Charles Lee și îl provoacă la un duel („Zece Porunci Duel”). Hamilton este al doilea pentru duel, la sfârșitul căruia, Laurens îl împușcă pe Lee în lateral. Hamilton este trimis acasă după incident, lăsându-l pe Laurens oarecum singur

Laurens pleacă în Carolina de Sud, unde lucrează pentru a recruta un regiment militar complet negru. El este ucis într-un schimb de focuri la scurt timp după aceea („mâine vom fi mai mulți dintre noi”). În timp ce moare, se uită spre Alexandru, care se află de cealaltă parte a scenei, iar ochii lor se întâlnesc.

Actul 2

în timp ce Alexandru contemplă moartea în duelul său împotriva lui Aaron Burr („lumea era destul de largă”), îl vede pe Laurens conducând un cor de soldați în cer.

relații

Alexander Hamilton

Hamilton și Laurens sunt prieteni foarte apropiați. După ce s-au întâlnit în cea de-a doua melodie, ei sunt văzuți în mod constant împreună și îmbrățișați nu rareori și, înainte de a merge la luptă, își țin antebrațele reciproc și se uită în ochii celuilalt. Când Laurens este pregătit să se dueleze cu Charles Lee, el îi cere lui Hamilton să servească drept al doilea și apoi mărturisește că îl consideră pe Hamilton cel mai apropiat prieten al său.

în realitate, Hamilton și Laurens au schimbat o serie de scrisori afectuoase. În lucrarea sa, Hamilton a declarat de mai multe ori că îl iubește pe Laurens. Hamilton nu și-a revenit niciodată în totalitate după moartea prietenului său și, în afară de Lafayette, nu a mai avut niciodată o prietenie atât de intimă. De fapt, singura persoană cu care Alexandru s-a deschis atât de mult a fost John Laurens, care după moartea sa nu s-a deschis nimănui pentru tot restul vieții.

câteva scrisori între Hamilton și Laurens

1. de la Alexander la Laurens: „Rece în profesiile mele, cald în prieteniile mele, îmi doresc, draga mea Laurens, ar putea fi în puterea mea, prin acțiune, mai degrabă decât prin cuvinte, să te conving că te iubesc. Știți părerea pe care o am despre omenire și cât de mult este dorința mea de a mă păstra liber de anumite atașamente și de a-mi menține fericirea independentă de capriciul altora. Nu ar fi trebuit să profiți de sensibilitatea mea pentru a-mi fura afecțiunea fără consimțământul meu. Dar, așa cum ați făcut-o și cum suntem, în general, indulgenți față de cei pe care îi iubim, Nu voi scrupula să iert frauda pe care ați comis-o, cu condiția ca, de dragul meu, dacă nu pentru al vostru, să continuați întotdeauna să meritați părtinirea, pe care ați insuflat-o atât de artistic în mine.
2. de la Alexander către Laurens: „am primit cele două scrisori ale tale una de la Philadelphia, cealaltă De La Chester. Sunt mulțumit de succesul dvs. de până acum și sper că omensurile favorabile care preced cererea dvs. în fața Adunării pot avea o problemă la fel de favorabilă, cu condiția ca situația afacerilor să o solicite, ceea ce mă tem că va fi cazul.”
3. de la Alexander la Laurens: „acest lucru poartă cu sine un aer de preferință, care, deși putem spune cu adevărat cu toții, îți iubim personajul și îți admirăm meritul militar, nu poate să nu dea unora dintre noi senzații neliniștite. Dar în acest sens, draga mea J doresc să mă înțelegi bine. Vina, dacă există, cade în întregime asupra Congresului. Repet, comportamentul tău a fost perfect corect și chiar lăudabil; ai respins oferta când ar fi trebuit să o respingi; și ai acceptat-o când ar fi trebuit să o accepți; și permiteți-mi să adaug cu un grad de delicatețe exagerată. A fost necesar pentru proiectul tău; proiectul tău a fost binele public; și ar fi trebuit să fac același lucru. Ezitând, ai rafinat rafinamentele generozității.”
4. de la Alexander la Laurens: „anticipez prin simpatie plăcerea pe care trebuie să o simți din Dulcea conversație a sinelui tău mai drag în scrisorile închise. Sper să fie recente. Au fost scoși din New York de generalul Thompson care i-a fost livrat acolo de o doamnă Moore, nu cu mult timp din Anglia, soi-disante parente de Madame votre epouse. Ea vorbește despre o fiică a ta, Ei bine, atunci când ea a părăsit Anglia, probabil (—)”
5. de la Alexander la Laurens: „dar, în ceea ce privește avere, stocul mai mare de care mai bine. Îmi cunoașteți temperamentul și circumstanțele și, prin urmare, veți acorda o atenție specială acestui articol din tratat. Deși am rula nici un risc de a merge la purgatoriu pentru avariția mea; cu toate acestea, deoarece banii sunt un ingredient esențial al fericirii în această lume – deoarece nu am prea multe lucruri proprii și deoarece sunt foarte puțin calculat să obțin mai mult fie prin adresa mea, fie prin industrie; trebuie să fie necesar ca soția mea, dacă primesc unul, să aducă cel puțin o suficiență pentru a-și administra propriile extravaganțe. NB veți fi încântați să vă amintiți în negocierile dvs. că nu am nici o antipatie invincibilă față de frumusețile maidenly & că sunt dispus să iau problemele lor asupra mea.”
6. de la Alexander la Laurens: „Pentru a excita emularea lor, va fi necesar să dați un cont iubitului – dimensiunea, marca, calitatea minții și a corpului, realizările, așteptările, averea, & c. în desenarea imaginii mele, veți fi, fără îndoială, civilizat cu prietenul tău; minte faci dreptate la lungimea nasului meu și nu uita, că nu am nici o îndoială că (—–)”
7. de la Alexander la Laurens: „vreau o soție? Nu – am destule plăgi fără să doresc să adaug la numărul cel mai mare dintre toate; și dacă aș fi destul de prost să o fac, ar trebui să am grijă cum folosesc un proxy. Am vrut să-mi arăt inteligența? Dacă am făcut – o, sunt sigur că am ratat scopul meu. Am vrut doar să percheziționez? În acest sens am reușit, dar am făcut mai mult. Mi-am mulțumit sentimentele, prelungind singurul fel de relații acum în puterea mea cu prietenul meu. Adio.”
8. de la Alexander la Laurens: „Harrison, McHenry, Gibbs te-a pus în minte locul pe care îl ai în inimile lor. McHenry v-ar scrie; dar, în afară de afacerile publice, el pledează să se angajeze în scrierea unui Poem eroic despre care familia este subiectul. Vei avea partea ta în ea. El sărbătorește distracția noastră obișnuită de matin și muzica acelor sunete fine, cu care el și cu mine suntem obișnuiți să regalăm urechile fraternității. Harrison deține un loc distins în piesă. Exploatările sale sedentare sunt cântate în tulpini de oboseală laborioasă. Multele pantaloni pe care i-a purtat în timpul războiului sunt enumerați, și nici profundările pe care long sitting le-a făcut asupra lui ______ nu sunt cunoscute.”
9. de la Alexander la Laurens: „Recunosc doar o scrisoare de la tine, de când ne-ai părăsit, din 14 iulie, care tocmai a sosit la timp pentru a potoli un conflict violent între prietenia mea și mândria mea. Ți-am scris cinci sau șase scrisori de când ai plecat din Philadelphia și ar fi trebuit să-ți scriu mai multe dacă te-ai fi întors cum se cuvine. Dar, ca un iubit gelos, când am crezut că mi-ai disprețuit mângâierile, afecțiunea mea a fost alarmată și vanitatea mea a stârnit. Aproape că m-am hotărât să nu mai dau din ele peste voi și să vă resping ca pe un ______nerecunoscător și inconstant. Dar acum mi-ai dezarmat resentimentul și printr-un singur semn de atenție ai făcut cearta. Trebuie măcar să-mi acorzi un stoc mare de natură bună.”
10. de la Alexander la Laurens: „sunt chagrined și nefericit, dar mă supun. Pe scurt, Laurens, sunt dezgustat de orice lucru din această lume, în afară de tine și de foarte puțini colegi mai cinstiți și nu am altă dorință decât să fac o ieșire strălucitoare cât mai curând posibil. Este o slăbiciune, dar simt că nu sunt potrivit pentru această țară terestră.”
11. de la Alexander la Laurens: „Adio draga mea; sunt sigur că te vei strădui să-ți salvezi țara; dar nu riscați inutil unul dintre cei mai valoroși fii ai săi. Ia la fel de mult grija de tine ca tine ar trebui de dragul publice și de dragul de an. afectuos un Hamilton. Toți băieții îți amintesc de tine ca prieten și frate. Meade spune că Dumnezeu să te binecuvânteze.”
12. de la Alexander la Laurens: „în ciuda ochilor negri ai lui Schuyler, mai am o parte pentru public și alta pentru tine; așa că nerăbdarea ta de a mă căsători este deplasată; apropo, un leac ciudat, ca și cum după căsătorie aș fi fost mai puțin devotat decât sunt acum. Permiteți-mi să vă spun, că intenționez să restaurez imperiul lui Hymen și că Cupidon va fi primul său ministru. Aș vrea să ai libertatea de a încălca granițele Pensylvania. Te-aș invita după căderea în Albany să fii martor la desăvârșirea finală. Amanta mea este o fată bună, și deja te iubește pentru că i-am spus că ești un om inteligent și prietenul meu, dar minte, ea te iubește un l ‘ Americaine nu a la francoise. Adio, fii fericit și lasă prietenia dintre noi să fie mai mult decât un nume. A Hamilton General & toți băieții vă trimit dragostea lor.”
13. de la Alexander la Laurens / ultima scrisoare cunoscută: „necesită toată virtutea și toate abilitățile țării. Lasă sabia, prietene, pune toga, vino la Congres. Ne cunoaștem reciproc sentimente, opiniile noastre sunt aceleași, ne-am luptat cot la cot pentru a face America liberă, să ne mână în mână lupta pentru a face ei fericit.”
14. remarcile lui Hamilton la înmormântarea lui Lauren: „simt cea mai profundă afecțiune la vestea pe care tocmai am primit-o despre pierderea dragului și inestimabilului nostru prieten Laurens. Cariera sa de virtute este la sfârșit…. Simt pierderea unui prieten pe care l-am iubit cu adevărat și cel mai tandru și unul dintr-un număr foarte mic.”

Marchizul de Lafayette și Hercules Mulligan

Marchizul de Lafayette și Hercules Mulligan sunt alți doi prieteni ai lui Laurens în musical. Amândoi par să arate afecțiune față de el și sunt întristați de vestea morții sale. În timp ce este cel mai apropiat de Hamilton, Laurens este descris ca cunoscându-i mai întâi și susține/este susținut de ei pe tot parcursul spectacolului. Toți trei îl susțin pe Alexandru. În timpul interludiului lui Laurens în musical, Mulligan și Lafayette sunt amândoi pe balconul de sus citind scrisori proprii. Când Eliza citește secțiunea scrisorii despre moartea lui Laurens, Lafayette cade în genunchi și Mulligan scoate un balon și îl bea.

Trivia

• John Laurens este interpretat de același actor care îl interpretează pe Philip Hamilton în fiecare producție a lui Hamilton.