Ce este mai exact creativitatea? Atât de mulți dintre noi presupunem că creativitatea este ceva ce am avut în copilărie, dar am pierdut, sau ceva alocat indivizilor rarificați pe care nu-i putem admira decât de departe.
Neurologii care studiază creativitatea au descoperit că creativitatea nu implică o singură regiune a creierului sau chiar o singură parte a creierului, așa cum sugerează mitul „creierului drept” al creativității; în schimb, se bazează pe întregul creier. Acest proces complex constă în multe sisteme cognitive care interacționează (atât conștiente, cât și inconștiente) și emoții, cu diferite regiuni ale creierului recrutate pentru a gestiona fiecare sarcină și pentru a lucra împreună ca o echipă pentru a face treaba.
descoperirea „rețelei implicite” a creierului—partea creierului la locul de muncă atunci când nu suntem angajați în mod intenționat în alte sarcini—este una dintre cele mai importante descoperiri recente din neuroștiință. Rețeaua implicită ne permite să construim un sens personal din experiențele noastre, să ne imaginăm alte perspective și scenarii, să înțelegem povești și să reflectăm asupra stărilor mentale și emoționale—atât ale noastre, cât și ale altora. Nu ar trebui să fie o surpriză atunci că activitatea acestei rețele—așa cum ne place să o numim „rețeaua imaginației” – ne informează și cele mai creative idei.
rețeaua de „atenție executivă” a creierului este, de asemenea, crucială pentru creativitate. Procesele de control executiv susțin gândirea creativă ajutându-ne să planificăm în mod deliberat acțiunile viitoare, să nu uităm să folosim diverse tactici creative, să urmărim strategiile pe care le-am încercat deja și să respingem cele mai evidente idei. De asemenea, ne ajută să ne concentrăm imaginația, blocând distragerile externe și permițându-ne să ne acordăm experiențelor noastre interioare.
când generăm idei noi, aceste rețele—împreună cu rețeaua salience, care este responsabilă de motivație—se angajează într-un dans complex. Cercetătorii au observat acest tango cognitiv în acțiune prin scanările creierului persoanelor implicate în procesele lor creative personale. Inițial, stările creierului lor seamănă cu o stare de curgere sau absorbție completă în sarcină. Rețelele imagination și salience sunt foarte active, în timp ce domeniul Executiv mai concentrat este relativ liniștit. Cu toate acestea, pe măsură ce oamenii creativi își perfecționează și își perfecționează munca, rețeaua de atenție executivă devine din ce în ce mai activă.
oamenii creativi sunt deosebit de buni la exercitarea flexibilității în activarea și dezactivarea acestor rețele cerebrale care, în majoritatea oamenilor, tind să fie în contradicție între ele. Procedând astfel, ei sunt capabili să jongleze moduri de gândire aparent contradictorii—cognitive și emoționale, deliberate și spontane. Chiar și la nivel neurologic, creativitatea este dezordonată.
deci, ce putem face pentru a spori această flexibilitate cognitivă? În cartea noastră, Wired to Create, explorăm cum să dezvoltăm creativitatea ca un obicei, un mod de viață și un stil de angajare cu lumea. Prezentăm multe paradoxuri—mindfulness și rătăcirea minții, deschidere și sensibilitate, singurătate și colaborare, joc și seriozitate, intuiție și rațiune—care contribuie la procesul creativ. Încurajăm oamenii să-și îmbrățișeze paradoxurile și complexitatea și să se deschidă la un nivel mai profund de auto-înțelegere și auto-exprimare. Tocmai această abilitate de a ține sinele în toată frumusețea sa dimensională este chiar nucleul realizării creative și al împlinirii creative.
iată câteva dintre obiceiurile minții pe care le recomandăm pentru a încuraja mai multă creativitate în viața ta.
joc imaginativ
observarea copiilor în jocul imaginativ dezvăluie un izvor de creativitate naturală. Când sunt angajați în joacă prefăcută, copiii iau mai multe perspective și manipulează jucăuș emoțiile și ideile.
ca adulți, cultivarea unui sentiment copilăresc de joc poate revoluționa modul în care lucrăm.
cercetările arată că formele hibride de muncă și joc pot oferi de fapt contextul cel mai optim pentru învățare și creativitate, atât pentru copii, cât și pentru adulți, și că jocul și bucuria intrinsecă sunt strâns legate, creând o sinergie care duce în mod natural la o mai mare inspirație, efort și creștere creativă.
pasiunea
pasiunea provine adesea dintr-o experiență sau o relație care ne-a mișcat cumva și poate duce la inspirație. Este adesea combustibilul emoțional care pornește pe o cale creativă, dar este doar un început. Oamenii care își îndeplinesc visele creative pe termen lung echilibrează entuziasmul cu privire la viitor cu strategii realiste pentru a se apropia de obiectivele lor; inspirația cu munca grea; și visarea cu a face.
când cineva vă sfătuiește să „urmați-vă pasiunea”, aveți grijă: în afară de a fi unul dintre cele mai frecvente clichete de acolo, nu este un sfat foarte util. Trebuie să căutați pasiune care este în armonie cu Sinele vostru autentic și este compatibilă cu celelalte activități ale voastre. Pasiunea de a te dovedi altora nu va duce probabil la creativitate, deoarece se bazează pe evitarea provocărilor care altfel ar duce la creștere. Deci, în timp ce ar trebui să fii deschis la ceea ce te inspiră, nu urma pasiunea orbește. Asigurați-vă că rezonează cu adevărat cu dvs. și cu abilitățile dvs.
visarea cu ochii deschiși
oamenii creativi știu, în ciuda a ceea ce le-ar fi spus părinții și profesorii lor, că visarea cu ochii deschiși nu este altceva decât o pierdere de timp. O trecere în revistă a celei mai recente științe a visării cu ochii deschiși a arătat că rătăcirea minții oferă recompense foarte personale, inclusiv incubarea creativă, conștiința de sine, planificarea viitoare, reflecția asupra semnificației experiențelor cuiva și chiar compasiunea.deși poate părea inactiv, actul rătăcirii minții este adesea orice altceva decât lipsit de minte; poate duce la îmbunătățiri ale gândirii creative. Așadar, data viitoare când lucrați din greu la un proiect creativ sau la o sarcină de lucru care necesită concentrare intensă și cotlete creative, încercați să faceți o pauză de cinci minute de visare la fiecare oră. Încercați să vă angajați într-o activitate simplă care vă va permite minții să rătăcească, cum ar fi mersul pe jos, mâzgălitul sau curățarea și vedeți cum vă afectează ideile și gândirea.
solitudine
metaforica „cameră a propriei persoane” este o nevoie de bază pentru mulți oameni creativi. Acum, știința a întărit ceea ce au demonstrat obiceiurile de lucru ale nenumărați artiști: timpul pentru reflecție solitară hrănește cu adevărat mintea creativă.
neurologii au descoperit că reflecția solitară, concentrată în interior, folosește o rețea cerebrală diferită de atenția concentrată în exterior. Când concentrarea noastră mentală este îndreptată spre lumea exterioară, rețeaua de atenție executivă este activată, în timp ce rețeaua de imaginație este de obicei suprimată. Acesta este motivul pentru care cele mai bune idei ale noastre nu tind să apară atunci când atenția noastră este pe deplin angajată asupra lumii exterioare.
este important să vă faceți timp pentru singurătate, să vă acordați spațiu pentru a reflecta, a face noi conexiuni și a găsi sens. Din păcate, singurătatea este subevaluată pe scară largă în societate, determinând mulți oameni să se ferească de timpul singur. Avem tendința de a vedea timpul petrecut singur ca timp pierdut sau ca un indiciu al unei personalități antisociale sau melancolice. Dar abilitatea de a ne bucura și de a folosi productiv propria companie poate declanșa creativitatea ajutându-ne să ne atingem gândurile și propriile noastre lumi interioare. Deci, nu-l evita…îmbrățișează-l!
intuiția
intuiția apare din sistemele inconștiente sau spontane de procesare a informațiilor și joacă un rol important în modul în care gândim, raționăm, creăm și ne comportăm social. În ultimii treizeci de ani, oamenii de știință cognitivi au făcut pași uriași în demistificarea puterii minții inconștiente, ducând la recunoașterea unei teorii cu proces dublu a cunoașterii umane-sau a teoriei „creierului rapid și lent”. Intuiția face parte din sistemul rapid al creierului.
creierul rapid este structural mai sofisticat decât creierul lent. Ne ajută să asimilăm informații noi în structurile noastre de cunoștințe existente și ne ajută în recunoașterea complexă a modelelor și în realizarea de conexiuni neconvenționale care duc la idei și soluții mai originale. Creierul rapid joacă cel mai mare rol atunci când generează idei creative, în timp ce creierul lent mai deliberat joacă un rol mai mare atunci când explorează acele idei și se joacă cu ele, pentru a determina utilizările și aplicațiile lor. Atât creierul rapid, cât și creierul lent au un rol de jucat.
Deschiderea la experiență
Deschidere la experiență—drive pentru explorare cognitivă de lumi interioare și exterioare—este cel mai puternic și cel mai consistent trasatura de personalitate care prezice creative de realizare. Deschiderea poate fi intelectuală, caracterizată printr-o căutare a adevărului și dorința de a se angaja cu idei; estetic, caracterizat prin dorința de a explora fantezia și arta și de a experimenta absorbția emoțională în frumusețe; sau afectiv, caracterizat prin explorarea adâncimilor emoției umane.
cercetările au descoperit că dorința de a învăța și de a descoperi pare să aibă o influență semnificativ mai mare asupra calității muncii creative decât intelectul singur. Deci, dacă doriți să vă stimulați creativitatea, încercați o nouă priză creativă sau un mediu de exprimare total diferit, sau luați un nou traseu acasă de la serviciu sau căutați un nou grup de oameni cu interese sau valori diferite de la care ați putea învăța. Deschiderea către noi experiențe vă poate ajuta să vă creșteți complexitatea Integrativă—capacitatea de a recunoaște noi modele și de a găsi legături între informații aparent fără legătură.
Mindfulness
în timp ce capacitatea de a observa momentul prezent fără distragere sau judecată este o abilitate vitală pentru oricine caută bucurie și împlinire în viață, este deosebit de importantă pentru gânditorii creativi. un număr mare de cercetări au asociat mindfulness—atât ca practică, cât și ca trăsătură de personalitate—cu multe beneficii cognitive și psihologice, cum ar fi concentrarea îmbunătățită a sarcinilor și atenția susținută, empatia și compasiunea, introspecția, autoreglarea, memoria îmbunătățită și învățarea îmbunătățită și afectarea pozitivă și bunăstarea emoțională. Multe dintre acestea sunt esențiale pentru creativitate.
cu toate acestea, pentru o flexibilitate cognitivă optimă și creativitate, este mai bine să obțineți un echilibru între mindfulness și rătăcirea minții. Unele forme de mindfulness pot lucra de fapt împotriva creativității—în special, cele care încurajează pe cineva să renunțe la gândire, mai degrabă decât să accepte gândurile într-un mod mai deschis. Interesant, meditația de monitorizare deschisă, care pune accentul pe acordarea experienței subiective, a fost găsită pentru a crește atât activarea, cât și conectivitatea funcțională a rețelei de imaginație. Așadar, încercați să practicați o formă de meditație de monitorizare deschisă sau nedirectivă și permiteți rătăcirea constructivă a minții, stimulând în același timp atenția.
sensibilitate
dacă ne gândim la creativitate ca la „conectarea punctelor” într—un fel, atunci oamenii sensibili—cei care au o sensibilitate sporită față de mediul înconjurător și, de asemenea, o experiență intensificată de intrare senzorială, cum ar fi sunetul, iluminarea și parfumul-experimentează o lume în care există atât mai multe puncte, cât și mai multe oportunități de conectare.
sensibilitatea poate fi atât o binecuvântare, cât și un blestem—ducând la o intensitate mai mare a experienței, precum și la o copleșire emoțională. Jurnalistul Andrea Bartz a scris în Psychology Today că ” cei care învață să reducă neobosita cădere și creastă a emoției care este acompaniamentul aproape invariabil al sensibilității extreme sunt capabili să transforme percepția brută în receptivitate acută.”
deci, în loc să încercați să vă întăriți, poate doriți să vă valorificați sensibilitatea în expresie artistică.
transformarea adversității în avantaj
experiențele pierderii, luptei, suferinței și înfrângerii pot fi catalizatori puternici pentru creșterea personală, creativitatea și transformarea profundă. Adesea, prin suferință învățăm compasiunea, din pierdere învățăm înțelegerea și din depășirea luptelor ajungem să ne descoperim propria putere și frumusețe.
evenimentele Adverse ne pot forța să ne reexaminăm credințele și proiectele de viață și aici se află puterea și potențialul lor creativ. După experiența adversității, mintea demontează în mod activ vechile sisteme de credință care nu mai rezistă și creează noi structuri de sens și identitate. Pentru a înțelege experiențele dificile, încercați scrierea expresivă, despre care cercetările au descoperit că poate diminua simptomele stresului post-traumatic și depresiei, îmbunătățind în același timp unele funcții cognitive, cum ar fi memoria de lucru. interesant este că cercetările au descoperit, de asemenea, că evenimentele extrem de pozitive—în special cele care evocă sentimente de uimire, uimire, inspirație și conexiune cu ceva mai mare decât sinele—pot încuraja, de asemenea, creativitatea. Emoțiile pozitive construiesc resursele psihologice ale unei persoane, lărgind atenția, inspirând noi gânduri și comportamente și stimulând gândirea creativă. Deci, dacă sunteți în căutarea unui impuls creativ, tratați toate momentele semnificative ale vieții—binele și răul—ca surse potențiale de inspirație și motivație.
gândind diferit
oamenii creativi sunt uniți prin refuzul lor de a respecta modurile convenționale de a gândi și de a face lucrurile. Alegând să facă lucrurile diferit, ei acceptă posibilitatea incertitudinii și eșecului—dar tocmai acest risc deschide posibilitatea unei adevărate inovații.
secretul măreției creative pare să facă lucrurile diferit chiar și atunci când asta înseamnă eșec. Mai ales în timpul fazelor de generare a ideilor, încercarea și eroarea sunt esențiale pentru inovație. Dean Keith Simonton, care studiază creativitatea, a constatat că calitatea ideilor creative este o funcție pozitivă a cantității: cu cât creatorii generează mai multe idei, cu atât sunt mai mari șansele de a produce o eventuală capodoperă. A face lucrurile diferit înseamnă că probabil vei face lucrurile prost sau greșit; așa că așteaptă-te la asta și nu lăsa prudența să stea în calea creativității.
va urma toate aceste rute către creativitate înseamnă că vei deveni un geniu creativ? Nu neapărat. Dar, când artistul este viu în orice persoană, oricare ar fi genul său de muncă, el devine o creatură inventivă, căutătoare, îndrăzneață, auto-expresivă. Dacă învățăm să ne îmbrățișăm propriul sine dezordonat și creativ, le dăm și altora permisiunea de a face același lucru. Ajutăm la crearea unei lumi mai primitoare a spiritului creativ și facem posibilă găsirea unei conexiuni mai mari cu ceilalți și cu noi înșine în acest proces.